M am hotarat sa va spun o poveste...una trista pentru ca altfel de povesti nu stiu...am sa va povestesc o parte din viata Otiliei...
Ciudat sau nu femeia asta si a distrus viata in mai putin de 24 de ore...A reusit sa distruga totul in jurul ei....relatia cu tatal ei s a dus pe apa sambetei din cauza unui vis mort de foarte mult timp....relatia cu mama ei...e inca foarte suparata pe ea...iar visul ei...a plecat...
Dupa 4 zile in care n a facut nimic...a stat in casa,s a plictisit...si si a intors sufletul pe dos numai sa gaseasca o solutie sa faca relatia in care se afla sa mearga...a sunat o si a chemat o la el...
A simtit ca se invarte pamantul cu ea si i a multumit lui Dumnezeu ca i a mai oferit o noapte in bratele lui...
Ai ei n au vrut sa o lase sa plece...dar a plecat...fara sa se gandeasca la nimic fara sa i pese de consecinte...a plecat pur si simplu...prima oara in viata ei cand nu i a pasat decat de ceea ce simtea...
Dimineata in bratele lui a inceput cu"m am dezobisnuit sa mai dorm cu cineva"
asta desi nu trecuse o saptamana de cand dormisera ultima data impreuna....si de aici...s a naruit totul...
A adus o acasa si i a spus sa nu mai planga pentru ca o sa se rezolve si cu ai ei pana la urma...l a rugat sa ramana macar pana cand se mai linistesc lucrurile in viata ei...dar a ezitat...n a spus nimic...
Acasa nimeni...n a bagat o in seama...parca era invizibila...a incercat sa i spuna... sa vorbeasca cu el....sa gaseasca o alinare la el...iar ca raspuns a urmat:"imi pare rau intre noi sunt convins ca nu mai merge"!
Chiar daca si ar fi luat un topor in crestetul capului tot n ar fi simtit atata durere...era mahnita...neputincioasa...scarbita de faptul ca poate sa plece fara sa i pese de nimic...
Nu stia cu ce a gresit...nici macar nu mai cauta vinovati...dar i a pus pe tava toata viata ei...cu bune si cu rele...nu l a umilit niciodata...nu l a inselat niciodata...si nici macar nu l a lasat sa simta ca ii e greu cand tuturor le era...
A plecat de la a fi o femeie pe care nu puteai sa nu o remarci si a ajuns...o umbra...
Nu mai stie ce este dreptatea si nici de ce ar trebui sa mai aiba credinta cand pierde totul si nu primeste in schimb nici macar o explicatie...
S a saturat...e obosita...nu mai poate...
Orice femeie merita un barbat care sa o protejeze...sa aiba grija de ea...sa i tina sufletul in palme...
Tot ce a facut a fost sa divinizeze un om...si s a ales cu o viata distrusa...
Ce i corect pe lumea asta?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu